Si am gonit rapid prin nepasare....................

....... nevrand sa stiu ca am sa pierd tot, nu doar odata repetand aceleasi greseli menite sa indeparteze. Pe cei la care am tinut odata, cei la care as mai tine si astazi daca nu ar fi departe peste munti ori in departarea sufletului lor.
Si am gonit calm, indiferent sau nervos, pe soare, ceata, ploaie ori ninsoare, indragostindu-ma, razand ori plangand in masina, evoluand si invatand sa parcurg kilometru cu kilometru viata. Carcasa ulterior sa schimbat, de la micuta si albicioasa masinuta a fostelor noastre visuri, cu care am parcurs patru ani visand la viitor prin Romania, invatand accidental ce-i frica, micuta dar mult prea incapatore masinuta a razbit muntii, a lasat praf in urma drumului pietruit de la campie, a zacut trei saptamani dezmembrata in soare pentru a se usca in interior, a vazut muntele si marea, autostrada, drumuri pietruite ori forestiere. La tractorul gri al maturitatii mele, ce toarce nervos si mananca zeci de kilometrii de sosea furbind, desfasurand vesel toti caii la drum intins, ca un cal pur sange greu de stavilit si parca mult prea trist in oras, in elementul sau pe drumuri intinse si line.
De la muzica linistita a anilor 70, folk ori cantece de munte si veselie, la bucuria zgomotului rock-ului ori a basilor moderni ce parca iti imping pedala de acceleratie tot mai tare spre pamant!
In dreapta diverse siluete brunete cu tenta albastruie, roscate cu parul de foc, blonde experimentate, satene cuminti si dragute, au tot zabovit, o zi, o luna, un an, dar niciuna pentru totdeauna.

Singuri ne nastem, singuri traim si tot in singuratate o sa murim!